Nichita Stănescu[Nichita_Stanescu]

Oraş de reşedinţă: Ploiești
Are limba maternă


Biografie Nichita Stănescu

Pagina personală web Nichita Stănescu


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

respirări : fragment 19
Poezie 2003-08-12 (9474 afişări)

Retina lui Homer (I) : din vol. "Antimetafizica l"
Personale 2002-06-27 (8336 afişări)

Retina lui Homer (II) :
Personale 2003-04-10 (7938 afişări)

Ridicare de cuvinte :
Poezie 2003-03-12 (8099 afişări)

Ritual :
Poezie 2004-09-30 (7335 afişări)

Ritual : Plâng în fața cifrei cinci...
Poezie 2009-08-04 (7312 afişări)

Ritual de iarnă :
Poezie 2003-01-09 (9267 afişări)

Roata cu o singură spiță :
Poezie 2003-03-15 (8983 afişări)

Rolul literaturii : din volumul "Amintiri din prezent"
Personale 2003-10-23 (35848 afişări)

Rug și rugă primăverii :
Poezie 2006-02-22 (9008 afişări)

Rugă :
Poezie 2009-05-10 (7979 afişări)

Rugăciunea :
Poezie 2003-03-07 (8748 afişări)

Rugăciunea :
Poezie 2006-05-22 (7024 afişări)

Rugare :
Poezie 2003-02-28 (7733 afişări)

Rugare : Mai urât decât sunt pot fi văzut...
Poezie 2009-08-03 (7163 afişări)

Să ningă peste noi :
Poezie 2010-09-03 (16210 afişări)

Să nu ne ferim de suferință :
Poezie 2009-08-04 (9950 afişări)

Să nu se spargă gheața :
Poezie 2009-04-10 (7709 afişări)

Sad Love Song : Trans. Al Căprariu, Ion Deaconescu
Poezie 2010-10-09 (8378 afişări)

Sala tronului :
Poezie 2004-09-30 (7171 afişări)

Salt :
Poezie 2002-06-15 (8245 afişări)

Sâmbătă, cu motociclete :
Poezie 2010-10-31 (11350 afişări)

Sandaua lui Marc Aureliu : din Respirări, București 1982
Eseu 2005-02-25 (12986 afişări)

Sandule os lung :
Poezie 2005-11-10 (7245 afişări)

Sărutul :
Poezie 2002-12-05 (32522 afişări)

Savonarola :
Poezie 2005-12-14 (7847 afişări)

Schimbarea :
Poezie 2003-03-29 (7118 afişări)

Schimbarea aerului :
Poezie 2009-05-05 (6698 afişări)

Schimbarea la față :
Poezie 2003-03-09 (7893 afişări)

Schimbătorul de viteze :
Poezie 2002-06-23 (8778 afişări)

Șchiopătau munții :
Poezie 2003-03-16 (7733 afişări)

Scriere : Lui Constantin cu prilejul Sfântului Nichita Gotul
Poezie 2009-08-04 (6266 afişări)

Scriptură :
Poezie 2003-03-04 (7588 afişări)

Scriptura întâia :
Poezie 2009-08-03 (7113 afişări)

Scrisoare :
Poezie 2020-11-18 (1703 afişări)

Scrisoare medievală :
Poezie 2005-02-18 (10243 afişări)

Scrisori :
Poezie 2003-03-18 (9104 afişări)

Scrisorile de dragoste : sau Înserare de seară
Personale 2006-01-16 (14123 afişări)

Scularea din somn :
Poezie 2006-04-14 (6807 afişări)

Scurtă povestire : Manuscriptum 2003
Poezie 2005-11-01 (11087 afişări)

Scuturarea pomilor :
Poezie 2009-08-04 (6286 afişări)

Se dedică primului actor :
Poezie 2003-07-21 (7203 afişări)

Se uita cu ochii negri :
Poezie 2009-04-11 (8526 afişări)

Seara pe deal :
Poezie 2003-11-17 (7597 afişări)

Secunda vieții mele :
Poezie 2009-08-04 (8777 afişări)

Semn 1 :
Poezie 2003-03-23 (7217 afişări)

Semn 2 :
Poezie 2003-03-23 (7163 afişări)

Semn 3 :
Poezie 2003-03-23 (7014 afişări)

Semn 4 :
Poezie 2003-03-23 (7288 afişări)

Semn 5 :
Poezie 2003-03-23 (6550 afişări)

Biografie Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.