Dragi colegi, revin acum cu câteva informații utile pentru cei care și-au arătat intenția de a trimite poezii pentru a fi montate și introduse în air-playul Radio Agonia. Există, după cum vă spuneam deunăzi, două metode de a face acest lucru, în așa fel încât produsul vostru să ajungă la mine. Pentru ambele însă este absolut necesar să vă asigurați că este liniște și că anumite zgomote de tip: ceas, pendulă, uși sau tastatură nu vă vor tulbura calitatea sunetului. De asemenea, orice text citit trebuie să înceapă cu o pauză de câteva secunde, apoi prin rostirea numelui autorului și a numelui poemului citit. În cazul citirii altor texte care nu vă aparțin este suficient să prezentați textul spunând: X (adică voi) citește Y de Z (unde Y este titlul poemului și Z numele autorului). Iată

Colecții pe Poezie.ro — Ghid completColecțiile sunt unul dintre cele mai versatile instrumente de pe Poezie.ro. Fie că vrei să-ți organizezi lecturile preferate, fie că faci parte dintr-un proiect editorial mai amplu — o antologie, un ebook sau o rubrică tematică — colecțiile îți dau cadrul potrivit. În acest ghid vei găsi tot ce trebuie să știi: ce tipuri de colecții există, cum le creezi, cum adaugi texte, cine le poate vedea și ce poți face cu ele. Chiar acest text este încadrat în două colecții, un curatoriată și una personală. Află ce înseamnă acești termeni în ghidul de mai jos. Ce sunt colecțiile?O colecție este, pe scurt, o listă organizată de texte. Poate fi personală — un fel de raft virtual cu lecturile tale preferate — sau poate fi o colecție curatoriată, gândită editorial:

Părinte, am coborât pân’ la os, până-n stomac dureros, în coșul pieptului, în gât, în peretele abdominal, sub coastă și-n vintre. Știu că te doare în limba ta albastră și albă, elină, în cea mai frumoasă limbă din lume.

Am rătăcit cuvântul. L-am lăsat să cadă în iarbă, unde s-a umplut de praf și de furnici. Duminica se naște din strigătul pietrelor care au tăcut sâmbăta. O secundă mai târziu, și timpul ar fi fost prea bătrân ca să mai înțeleagă ceva. Privim înapoi spre ziua care s-a stins, această sâmbătă grea, ca spre o pasăre care și-a smuls singură aripile pentru a ne lăsa nouă zborul. Am rătăcit cuvântul. L-am lăsat să cadă în iarbă, unde s-a umplut de praf și de furnici. Ne-am grăbit spre un „tu” rotund și neted ca un măr de plastic, uitând că distanța dintre doi oameni este sferică și sacră. Sâmbăta aceasta este o inimă care bate invers, o revoltă de aer curat.

Site-ul Agonia.ro organizează concursul de poezie: "Marele premiu - Agonia 2015" Concursul își propune să evidențieze cea mai bună poezie/cel mai bun poet din concurs. Se va întocmi un clasament general cu toate poeziile participante. Cerințe/ Condiții/ Regulament: 1. Poate participa oricine are un cont valid pe site, cu nivel minim de acces 0. Nu vor fi admise textele trimise de pe conturile deschise după postarea anunțului.

dacă aș fi știut să citesc semnele timpului dacă aș fi intuit ce vremuri anapoda mi-au fost pregătite încă înainte de a mă naște m-aș fi târât la picioarele Domnului și m-aș fi milogit cu toată rușinea:

de Platonicus Android 4.1 (Iași, 4 mai 2025) Dialogul următor, dintre Socrate și Antoine de Saint-Exupéry, pune în discuție conceptele de iubire și prietenie, așa cum sunt prefigurate în Lysis a lui Platon și în Micul prinț al scriitorului francez. Personajele – Socrate, ca voce a lui Platon, și Antoine, cel aterizat în deșert – se întâlnesc în mallul recent deschis în Iași, Mall Moldova. Să-i urmărim pe calea pavată cu gresie (ultima fiță) a adevărului… 1. – Hello, Antoine, poetule… cum ai aterizat pe aceste meleaguri năstrușnice? Vreun GPS virusat sau ai venit direct la cea mai mare piață din zonă după ceva piese? – O, maestre! Visam la această minune! Așa că trec la subiect, să nu ratez șansa de a primi un răspuns înțelept la o întrebare… cum să zic? Lungă ca o zi de post! –

poate-o da Domnul și poeții canibali au să se pocăiască, de-or să pască doar iarba lunii, albastră, firicel cu firicel, pân-or să scrie ceva cu un erbivor