In marele intins ,
Al lumii fara taina
Cineva incearca,de mult timp
Sa adoarma.
Priveste lung si sigur,
Figura-i incarcata
De umbre ce joaca
Acum ca niciodata.
O slaba lumina
Strabate chipul ciudat
Si faptura din umbra ochilor
Se ascunde neincetat.
Pastrata doar pentru sine,
Nu-i da voie sa iasa afara
Este gelos si minte,
Otine ca intr-o casa.
Iubirea sa e sigura
Il tine doar in maini
El pleaca fruntea
Iar pe gat ii joaca un junghi.
Tradarea ar fii prea scumpa
Daca s-ar intampla
Si n-ar ierta pe nimeni
Poate,nici chiar pe ea.