Adaugă încă o armonie

la petala ta de zahăr brun.

Tu vezi că se mai voiește emoția pleoapelor,

funicularul nostalgiei

și vreascu' umed de furnicături în palmă.

Ca și cafeaua ta în ceașca ei verde,

ca și lustrele înnegrite

din beciul bunicilor,

tu vezi că încă se mai țes lânile

sa-ți ascundă vătraiul

pugnând roșeața dimineții.