Cu suflul ars de al tristeții jar,
Îmi voi sculpta o liniște deplină,
Iar umbra-mi, cea bolnavă și meschină,
Cu lupii o să urle la hotar.

Sicriul, greu de noaptea anodină,
Zăcea-va-n lutul unui gând amar,
Mi-ai fost cândva stricnină și nectar,
Dar azi mă cheamă demonii la cină.

Mi-am spânzurat tăcerile de-o vină...
De când mi-ai răstignit în insectar
Perdantul zbor de fluture-icar,
Icoana fericirii zace-n tină;

M-or plânge, în cortegiu funerar,
Doar frunze moarte-n straie de rugină...


27 aprilie 2022, revizuit 26 noiembrie 2022