poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 339 .



L-am pierdut
poezie [ ]
Omul și Viața

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danalachi ]

2022-05-05  |     | 



de o săptămână

ca pe vremurile când nu-l aveam
m-am simțit puțin eliberată, ușurată
de toate,
mamă, mamă, viață bună m-așteaptă,

țin minte cum m-a trezit în dimineața aia
cu o melodie lină,
l-am luat cu mine în pat,
l-am ținut în mâini
l-am avut în baie,
cânta, șuiera,
l-am avut pe masa din bucătărie,
lângă mașina de măcinat cafea, tremura,
ofta,
icnea ca o fată mare,

nu m-am grăbit,
mi-am dat timp,
am destulă răbdare,

doar azi dimineață am realizat gravitatea problemei,

pe la ora zece bate cineva la ușă,
un polițist bine îmbrăcat, înarmat,
pe poziție,
mic, îndesat ca un dop de șampanie,
mă uit la el așa cum mi-i uitătura când pierd ceva și găsesc altceva,
îl ascult cu atenție,
imaginația mi-o ia razna (ca la un bărbat) se desprinde de mine cum ai coji o banană,
se agață de pieptu-i umflat,
îi fac semn cu dejetul (imaginației) să treacă la loc comanda,
cineva cică m-a declarat dispărută,
l-am întrebat dacă el crede că eu sunt dispărută,
și
dacă are idee cum aș putea recupera identitatea mărului,

îi zic: specialiștii în materie mi-au recomandat să chem niște prieteni, neamuri să mă ajute să-l caut,
aud cum vine salvarea, pompierii,
așa e pe-aici, ca în filme, când cineva dispare îl cauți nu te joci,

doar azi dimineața mi-am dat seama de magnitudinea pierderii,

numai țineam minte nimic, da absolut nimic,
nici cine sunt, de parcă cineva mi-a spălat creerul,
și aveam atătea de făcut,
să-mi aduc aminte am scris poemul ăsta,
am încercat să-l postez pe agonia.ro, primesc: -
Forbidden,
numai înțeleg nimic,
și agonia m-a uitat,

polițistul stă în pragul ușii,
se pare că are și el răbdare,

imaginația mi-o ia și mai mult razna,
se arată cum parcă îmi sfâșie hainele,
îi scot basca, mănușile, ajungem la etag, ne tolănim ca în filme americane,
pe pat, pe podea,
arunc privirea sub haine,
mi se oprește respirația,
parcă mă uitasem acolo ieri, alaltăieri,
nu scot o vorbă,

polițistul stă pe poziție, la datorie, încă în fața ușii,
mă uit la el așa cum mi-i uitătura când găsesc ceva ce-am pierdut,
zâmbesc (normal), clatin din cap, îi zic:
everything is fine,
tell my friend that I am well, and I will call her later,

***
după ce a plecat
am fost la dollar store să-mi cumpăr un carnet de notițe
și un creion,
gata
încep o viață veche,

încep să recuperez identitatea mărului


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!