poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Acest vis uitat în zorile gândului ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-03-06 | |
Pierdută fiind, dar culegându-mă,
rog Marele să-mi dea de urmă. Necunoscându-mă. Copilă strigând în disperare, "Lumii dă-i Doamne răbdare!" Suntem stinși pe-această lume, licurici bolnavi de ură. Cu speranță vom rămâne mulți ca noi, inima pură. Nu m-am găsit; și nici pe tine. Viața întreagă ne-om face un bine: să fim cu noi și pentru noi, o dragoste eternă, necondiționată; chiar dacă dispărea-vom după un clipit. Așa vor astrele să fim: apropiați cu gândul, că aproape dac-am fi, Ego-ul l-am face scrum, luminându-l. Iubind ne împuternicim. Asa ne-a zis si Creatorul; că dacă ne unim, lumea-și schimbă rândul. Nu e timpul. Te aștept, și până atunci... plutesc neîncetat în cosmos. Dintr-ale mele părți împrăștiate pe hărți răsună glasul puternic al iubirii: Deo Gratias!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate