poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ solilocviu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-08-31 | |
În casa în care m-am născut
acoperișul era mut și orb și plin de tainice tăceri când vântul nu sufla. Pe coama lui, ca pe-un balaur, țigle de aur și îngeri purta adunându-i în dolia din poala sa. Și părea că în burtă poartă înțelesuri nelipsite de soartă, dar nu avea gură să le rostească nici să înghită nepovestite, trosnite sunete de gând ce se-auzeau ca din pământ umblând în carnea sa încet, pe nesimțite. Așa că tata pe margini l-a îmbrăcat cu scânduri rămase dintr-un pat să își poată dormi liniștit adâncul sine îngândurat. Și lovindu-l între apus și răsărit i-a pus deschizătură de vânt să își poată slobozi trosnirile, unduindu-le ca pe valuri în depărtarea abisalei tăcerii a tăcerilor sale. De atunci acoperișul mut m-a împietrit cu o umbră mai mult, deși încă simt în talpă cum calc pe solzi săi de aur cald. Și privesc fără să-l văd, dar pare, ca într-un năvod, coamele casei că în ochi ca umbre mi se zbat.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate