E timpul sa mergem la vara,
La teatrul cu loje din plus,
Se canta tristeti la chitara
Cand frant este-al vietii arcus.

Biletele noastre sunt anii,
Pastrati intr-un suflet confuz,
Cum strang uneori si castanii,
Tacerea, din vantul ursuz.

Vom merge la teatrul cu ziduri
Facute din visele vechi,
In loje cu plusul in riduri,
Si scaune, mereu neperechi.

Va plange chitara-ntr-o seara,
Vom strange-ntre tample un gand,
Vom fi mai fumosi, intr-o vara
Pe trepte, la teatru urcand.