poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Blid de ciolane ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-16 | |
Cum se face că din cauza unui vis,
Poți ajunge-n paradis? De ce dintr-un vis alb, negru și gri, Poți afla că vei iubi? Soarele se stinge în orizontul de lumină, Lumini dispar, oamenii se-nchină Suflete se culcă, adorm liniștite Iar visele se trezesc neobosite. Adormi dar nu știi că visezi Vezi și auzi și începi să crezi, Că e real, că e perfect, că ești un rege Și nimeni din vis nu poate să nege. Vis în care pătrunzi și iubești, Simți atingeri și te străduiești Să continui să visezi, să nu te trezești Și vrei ca visul tău să fie etern, să nu obosești. O simți pe ea, plăcuta ca seara O adiere lină, fierbinte ca vara O săruți și simți viața, adrenalina O senzație pură ca lumina Ea e o stea, o stea sclipitoare O stea albastră și iubitoare Și care vrea să evadeze, Dintr-un loc menit să ne vegheze. Dragostea e inevitabilă, viața la fel Încă mai visez, cred si sper... Îmi e frică, dacă am să mă trezesc, De ceea ce am să regăsesc.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate