poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Blid de ciolane ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-13 | |
(Interesant, cred, acest interviu pentru anul 1999, dar văzând scandalurile cu dosarele și securiștii, bașca declarația recentă a lui Pacepa despre cuplul Ceușescu-Castro traficanți de droguri, autodenunțul lui Sorin Roșca Stănescu, am crezut interesant să-l redau și pe net. Totul s-a petrecut la Casa de Cultură din Roșiorii de Vede, director pe atunci prozatorul Florin Săvoiu- voi posta și un interviu cu acesta și Stan V. Cristea în curând. Interviul îl voi reda în forma prezentată în primul volum din « Dialoguri convexe ».Poate inspiră pe cineva și vine cu lămuriri suplimentare s-au reliefează neadevărurile din răspunsurile lui Radu Tinu)
▀▄▀▄▀ TimiÈ™oara...NO COMMENT. Zece ani de la evenimentele din decembrie 1989. Mistere, minciuni, adevăruri. Radu Tinu (nu l-am cunoscut înainte), militar cu atribuÈ›ii în securitatea statului, căruia i s-a inoculat că sunt lucruri cu care va merge în mormânt, lucruri ce, susÈ›ine el, ar dăuna mai devreme sau mai târziu României.... LucreÈ›ia Tinu, soÈ›ia care a suferit timp de 717 zile..."Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, È™i judecata aceasta se va face cu privere la tot ce este ascuns, fie bun, fie rău"... (fragment din textul meu de prezentare la Radio Impact al interviului cu Radu Tinu) RoÈ™iorii de Vede, 18 februarie 1999 A. G. V-au dat lacrimile pe bune? R. T. Da. Am venit în RoÈ™iori în 1974, pe 1 iunie. Și după atâta timp, iată-mă din nou aici. Cu prieteni care nu m-au uitat. ÃŽn oraÈ™ul care s-a construit frumos, dar parcă puÈ›in cam neîngrijit. Aici am lăsat tinereÈ›ea mea. A fost o piatră de încercare. Nu eram însurat È™i nu aveam prea multă experiență. De aceea sunt emoÈ›ionat. Scuze... A. G. HaideÈ›i să dăm cărÈ›ile – s-au cartea pe care aÈ›i scris-o, « NO COMMENT », - pe față. Ce rol aÈ›i avut în declanÈ™area evenimentelor de la TimiÈ™oara? R. T. Acea perioadă m-a prins în plină ascensiune profesională. Atunci mi s-au tăiat aripile. A fost perioada de cruntă detenÈ›ie. Ilegală. Dus din penitenciar în penitenciar, ca pe un hoÈ› notoriu. A. G. Nu prea cred. Doar aveaÈ›i o funcÈ›ie importantă? R. T. Eram prim-adjunct al Securității din TimiÈ™oara. Mă ocupam cu informaÈ›iile coordonând servicii mai speciale. Eram unul dintre puÈ›ini care recrutau È™i depistau agenÈ›i străini. Spre exemplu, Laszlo Tökes era foarte atent urmărit de serviciile secrete ungureÈ™ti È™i americane, È™i aceasta pentru că CeauÈ™escu trebuia să cadă. Se căutau "detonatori" pentru debarcarea lui. Se încercase la IaÈ™i, dar nu se reuÈ™ise. ÃŽntotdeauna trebuie să existe un Cozma sau un Tökes. Fără ei nu pot fi astfel de evenimente. Păcat că trecerea s-a făcut brutal. Cu morÈ›i, cu răniÈ›i, cu... Nu trebuia să se întâmple aÈ™a ceva. Cum au ajuns armele în mâna populaÈ›iei? Armament nu a fost la populaÈ›ie. La TimiÈ™oara a fost o revoltă populară spontană, apărută pe fondul unor nemulÈ›umiri. S-a aruncat cu pietre, cu cocktail-uri "Molotov". ÃŽn schimb, militarii au făcut uz de arme atunci când au fost loviÈ›i È™i provocaÈ›i. Pe 18 decembrie, dimineaÈ›a, erau 42 de morÈ›i. Din această data nimeni nu mai trebuia să moară. După 22 decembrie au pus mâna pe arme toÈ›i psihopaÈ›ii, iar ce a urmat È™tim. ÃŽnsă, cum a putut fi lăsat acest personaj straniu, generalul Militaru, agent KGB, să apară la televiziune È™i să comande unități armate È™i pe cetățeni? Ca să ne apărăm? De cine? Nici el nu È™tia. Este inadmisibil. La TimiÈ™oara până È™i femeile de serviciu au fost arestate. După 22 decembrie nimeni din securitatea timiÈ™oreană nu era în libertate. Au murit o mie de oameni. Pentru ce au fost omorâți copiii de la Otopeni? Pentru ca Silviu Brucan È™i Cico Dumitrescu să comande prin televiziune È™i să facă afirmaÈ›ii de oameni nebuni? De ce s-a grăbit executarea lui CeauÈ™escu? CeauÈ™escu a fost reÈ›inut în ziua de 22 decembrie, ore 17,00. La televiziune, după această oră, se spunea că CeauÈ™escu este zărit prin diferite locuri din È›ară, fără nici un suport. Cel care l-a predat pe CeauÈ™escu este colonelul Dinu, adjunctul securității din TârgoviÈ™te. ExecuÈ›ia a fost o crimă. Decizia judecătorească nu a fost definitivă. Ei sunt ucigaÈ™ii care ar trebui să răspundă penal. Cum este posibil ca o femeie de 70 de ani să fie legată cu frânghia È™i împuÈ™cată în ziua de Crăciun? Oricât de rea ar fi fost CeauÈ™easca nu putea fi omorâtă atât de brutal, mai ceva ca în țările din Africa. A. G. Dacă È›ineÈ›ia tât de mult la români, de ce È›ineÈ›i ascunse adevăruri ? R. T. ÃŽn dosarul TmiÈ™oara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat. Ei voiau să ne È›ină pe noi închiÈ™i. Este inuman. Șase luni să È›ii niÈ™te oameni arestaÈ›i, cu deÈ™teptare la cinci È™i stingere la douăzeci È™i două? ÞinuÈ›i în celulă de doi pe doi metri, fără haine ? Au făcut-o să nu putem fi liberi. Spre exemplu, acolo era generalul Vlad care È™tia, È™i È™tie multe. Teodorescu Filip, adjunctul spionajului... Din păcate cu timpul dispărem. A dispărut generalul Macri, care È™tia enorm de multe. A murit profesorul Tatu, care era ministru de externe în acea perioadă. A fost omorât CeauÈ™escu. A murit Militaru, care trebuia anchetat. Ceea ce se face cu Stănculescu la această oră este o mascaradă. Să mi-l dea mie pe Stănculescu să-l anchetez... Și atunci vom vedea cum stau lucrurile. Asta este justiÈ›ia actuală. A. G. AÈ›i afirmat că Pacepa este un trădător. De ce? R. T. Pacepa a fost, È™i va fi, un trădător. De la Iuda încoace toÈ›i care au făcut acest lucru împotriva propriei seminÈ›ii sunt trădători. CeauÈ™escu tot 100 gr de caÈ™caval a mâncat după ce a trădat Pacepa, pentru că era diabetic. Noi am mâncat mai puÈ›in, pentru că a adus pagube sistemului de securitate. Eu am recrutat foarte mulÈ›i agenÈ›i, È™i pe Tökes, dacă poate fi numit astfel. Eu am avut pe cineva care, fiind la post undeva în Occident, a aflat că Pacepa a trădat È™i È™tiind că trădătorul îi cunoÈ™tea activitatea a făcut infarct È™i a lăsat pe drumuri doi copii. Și acum îl facem erou? Pacepa este un trădător, nu merită să i se pronunÈ›e numele în ziar. De ce Sorin RoÈ™ca Stănescu face ceea ce face? Pacepa a fost sub jurământul României nu al lui CeauÈ™escu. A fost militar. Cum poate fi reabilitat un asemenea om? A. G. Există un "frecuÈ™" între vechea gardă a serviciului de informaÈ›ii È™i noua gardă pentru ocuparea unor poziÈ›ii cheie ce pot controla anumite pârghii politice È™i economice? R. T. Nu! Eu È›in mult la această instituÈ›ie. Și acum cu mare drag încerc să-i ajut când se poate. Pe mine mă doare că cei care conduc această instituÈ›ie nu spun răspicat ce vor. MulÈ›i refuză să ajute această instituÈ›ie. Pentru mine este egal cu zero. Băiatul nu o să-l las să se facă ofiÈ›er de informaÈ›ii. Fata este stundentă la Facultatea de Medicină, deci nu o să aibă tangență cu această profesie, dar mă doare că România È™i serviciile noastre secrete sunt marginalizate. Ce, noi nu avem voie să culegem informaÈ›ii despre alÈ›ii? De ce numai francezii, americanii È™i alÈ›ii despre noi? Ce, suntem mai proÈ™ti? De fapt serviciile de informaÈ›ii sunt dueluri între minÈ›i agere. A. G. De ce aÈ›i numit cartea « TimiÈ™oara...NO COMMENT »? R. T. Pentru că am fost rău, într-un fel. O răutate care s-a datorat suferinÈ›elor celor doi ani de detenÈ›ie. Eu nu mi-am spus părerea ci am enumerat documentele Procuraturii Militare, justiÈ›iei militare È™i comisiilor parlamentare cu trimitere la persoană, loc È™i moment. De aceea NO COMMENT, pentru că las cititorul să înÈ›eleagă el. Mi-ar fi uÈ™or să spun că au fost teroriÈ™ti, cum erau în mintea bolnavă a lui Cico Dumitrescu. Nu au fost teroriÈ™ti! I-au creat ei, cei câțiva care au fost acolo È™i va trebui să răspundă pentru moartea oamenilor. A. G. Nu È™tiu ce să cred, dar am impresia că prin această carte încercaÈ›i să faceÈ›i o diversiune privind aflarea adevărului despre acele zile. R. T. Nu cred. O primă reacÈ›ie a fost a organizaÈ›iei de revoluÈ›ionari "Altar", cei arestaÈ›i în noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989. Eu am trăit între ei, acolo. Și deÈ™i sunt foarte mulÈ›i revoluÈ›ionari, eu vă spun că majoritatea au furat. Erau niÈ™te hoÈ›i, nu eroi ai revoluÈ›iei. La poliÈ›ie, în noaptea de 16 spre 17, era un caiet studenÈ›esc în care era trecut fiecare cu ce a făcut. De ce le este ruÈ™ine să-l arate? Unde este acel caiet? ToÈ›i 700 care au fost arestaÈ›i au fost băgaÈ›i la un loc È™i apoi scoÈ™i. Nu zic că toÈ›i au fost hoÈ›i, dar o bună parte aÈ™a au fost, iar acum se pretind revoluÈ›ionari. Sunt oameni care au dat sute de mii de mărci pentru un certificat de revoluÈ›ionar. PuteÈ›i să-mi spuneÈ›i că un individ care iese dintr-un magazin È›inând în mână un pantof de un fel È™i altul de altfel nu a furat? Și a făcut asta ca să strige "Jos CeauÈ™escu?! Să fim serioÈ™i! Dar sunt unii oameni care au murit ori au trecut prin condiÈ›ii deosebite ce justifică un astfel de statut, de revoluÈ›ionar. Din cei care au murit la TimiÈ™oara, 7 sunt nerevendicaÈ›i È™i acum. Eu cred altceva despre acest lucru È™i anume că aceÈ™tia făceau parte dintre agitatorii mulÈ›imii, dar nimeni nu are interes să se facă lumină în acest caz. A. G. SunteÈ›i, adică aÈ™a lăsaÈ›i să se înÈ›eleagă, pe linie moartă ? R. T. Nu. Radu Tinu este un pensionar care doreÈ™te să-È™i vadă copiii realizaÈ›i. Fata este anul cinci la Facultatea de Medicină, băiatul este student la drept. SituaÈ›ia este grea È™i pentru Radu Tinu ca È™i pentru ceilalÈ›i cetățeni ai României. Acum lucrez pentru două firme nemÈ›eÈ™ti. Am în lucru un volum de eseuri în care aÈ™ vrea să prezint un anumit punct de vedere despre dosarele de securitate, ce reprezintă securiÈ™tii ?, ce vor ei ?, câteva idei personale despre politica economică a României. ÃŽn rest...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate