poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4108 .



Sătucul uitat de lume
proză [ ]

Colecţia: Calimero

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ghiocel ]

2013-11-27  |     | 



Primarul nu m-a întâmpinat tradițional, cu pâine și sare, ci cu DEX-ul în mână. Firesc, e doctor. Doctor în niște științe care vor fi descoperite și ele, cândva. Cu un gest larg, generos de larg pe cât de mic a rămas bugetul local după organizarea celor trei festivaluri internaționale (unul de hermeneutică, unul de chirurgie neurochirurgie-plastică și altul de sudoku), primarul îmi prezintă pe rând ulițele satului, cu case având fiecare ieșire la un pârâu înscris și el pe hartă.

“Ieșirea la pârâu este utilizată de femeile satului – îmi spune primarul – ori de câte ori, pe undele sale, în conjuncție cu undele radio, sosește vestea: “vine gârla mare, scoateți izmenele, că vine cu clăbuci”. În economia restrânsă a situației, faptul că clăbucii (la noi, știți, cacofoniile sunt permise când vine gârla mare, ne mai ia și pe noi apa) vin de la Combinatul “DERO” din amonte nu poate decât să ne bucure. Pârâul acesta, așa mic cum îl vedeți, e și spălătorie publică, dar și șansa noastră de a ne clasa în fruntea localităților cel mai des lovite de calamități. ”

N-apuc să dau drumul întrebărilor care îmi stau pe limbă, că primarul a și cotit-o pe după colț. Mă lasă cu jandarmul.

– Domnule jandarm, unde se grăbește primarul? Mai aveam niște întrebări, n-am apucat să-i spun că scriu un reportaj despre sătucul uitat de lume...
– Uitat de lume, dar nu uitat de ape. Vin des pe la noi, așa cum v-a spus și dom’ primar. Dumnealui s-a dus s-o asiste pe Florica. Naște. Și, de când cu festivalul de hermenautică – parcă așa îi zice, ceva cu navigația, nu? – a trebuit să reducem postul de moașă. Noroc că primarul e și doctor. Plus că umblă vorba că ar fi chiar el autorul...
– O fi scris vreun tratat de hermeneutică sau de neuro-chirurgie plastică...
– O fi scris, că nu ne spune el chiar tot. Dar la congresul ăla a prezentat un caz de au rămas ăia lați. Trei zile nu s-au mișcat de la Cămin. Primarele a prezentat, cu poze digitale, cum l-a cusut cu sfoară de înșirat tutunul pe Nae... La osul parietal, grav afectat de ciomagul lui Mărgărit. Culmea e că nevasta lu’ Mărgărit, Lenuța, a scăpat neatinsă, deși tocmai de-aia venise Nae pe la ea, că știa că Mărgărit e dus la MAT. După cum a explicat dom’ primar în comunicare, la Congres, Mărgărit a simțit ceva, prin aburii de rachiu... Și a răcnit Mărgărit la picoliță “Mie nu-mi miroase a bine”, de-a crezut aia că e micii stricați. A luat Mărgărit ciomagul și s-a dus glonț acasă. L-a crăpat pe Nae la parietal, dintr-o lovitură; nici n-a apucat Lenuța să-și pună la loc cămeșa de noapte pe care și-o scosese singură, ca să nu i-o rupă ăla, că nu vroia să-i iasă vorbe că tocmai ea nu s-a lăsat violată...
– Ziceați de Florica...
– Văduvă la treizeci de ani. Ce poate fi mai trist! Pe Nicu al ei l-a luat apa. Nicu stătea în hamac, cu telecomanda în mână și urmărea la “Realitatea” un reportaj cu stadiul însămânțărilor te toamna. Sonorul era dat tare, ca să audă și Florica, din pod, unde se urcase să coboare niște saci cu grâu. Apa creștea, ajunsese până la cota 70, dar mai avea mult până la 150 unde se afla hamacul. Nici sticla de rachie nu era în pericol, nici telecomanda. Reportajul s-a întrerupt pentru a anunța că președintele vizitează regiunile afectate de inundații. Florica, așa ne-a povestit, s-a cocoțat pe sacii de grâu și a ieșit prin luminator, pe acoperiș. Eu cred că voia să fie filmată din elicopter, dar cine știe… Când a auzit că vine președintele, Nicu și-a dat drumul din hamac, să pună ceva pe el. Nu se făcea să vină președintele țării și să-l găsească în izmene! Cu sticla într-o mână și cu telecomanda în cealaltă – așa l-au găsit. La autopsie s-a constatat că se înecase cu o zglăvoacă, un peștișor țepos care înota pașnic prin sufragerie.
– Și Florica? De la ea plecasem...
– L-a plâns. A aruncat televizorul ăla criminal. Și-a luat o plasmă. Și a pus plasă la geamuri și la ușă. Ca să nu mai intre peștii. Când are de cărat saci, cheamă câte un flăcău. Nu cheamă pe oricine. Dar primarul nu e oricine; e ditamai doctorul. Musai s-o moșească bine... Mai ales că, așa cum vă spuneam, umblă vorba că el ar fi autorul...

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!