poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 703 .



Clara
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [wcOco ]

2011-10-29  |     | 




Clara este fericită, așa spune ea...
Clara e doar o ruină gânditoare, ce-și savurează cafeaua cu zorii dimineții. Muncește la brutăria din fața blocului pentru a-și întreține familia, are trei frați mai mici și-o mamă bolnavă de cancer.
Clara uită că și ea e copil, și-și continuă munca din răsputeri și totodată școala. Clara nu e împodobită cu brățări, cerceri, lănțișoare din aur, ci doar cu propriile ei brățări, ce și le împletește când adulmecă un strop de timp.
Ea încearcă din răsputeri să-și salveze mama de boala grea, pentru a-i da putere, dar banii nu-i ajung și Clara, în fiecare seară la ora 8, începe a plânge, văzând că pe a sa mamă o lasă întrutotul puterile și chiar și glasul...
Își privește frații mai mici, sunt doar priviri inocente, ce nu-și pot da seama imensa suferința din ochii Clarei...
Clara, la școală, e privită cu alții ochi, decât sunt privite colegele ei. Ea e doar copila simplă, ce învață și muncește în același timp. Clara e un nimic, cu șireturile pe dinafară, cu cămașa ruptă și blugii pătați de cafea.
Clarei i-au ucis niște lighioane sufletul, a fost violată într-o noapte întorcăndu-se de la lucru, nimeni nu știe de asta...
Clara, cu puțin timp în urmă s-a apucat de pictat. Pictează tablouri pentru a mai câștiga ceva în plus, pentru a-și mai putea duce frații la școală.
Mama Clarei e înfundată în suferință când își privește fiica. Tot ce poate face ea, e să se roage în gând la Dumnezeu, pentru a-i da putere fiicei ei... Mama Clarei în clipa aceasta e oarbă și surdă. Clara o hrănește prin iubire, precum fac și ceilalți trei, căci nu mai poate nici mânca, situație ei s-a înrăutățit...
Clara s-a hotărât să renunțe la școală, pentru a se mai putea angaja undeva, ca să câștige mult mai mult pentru tratamentul mamei sale, dar în zadar, la fiecare poartă bătută i-a fost închisă.
Ea suspină către suferință, nu mai poate face nimic. Azi, fiind toamnă târzie, mama Clarei s-a stins sub ochii înlăcrimați ai fiicei sale.
Clara n-are bani de înmormântare... Luptă pentru a-i face mamei sale o înmormântare și reușește, statul a ajutat-o.
După stingerea mamei sale, Clara nu mai are puteri, iar cei trei micuți i-au fost luați de lângă ea de către stat.
Clara a paralizat în tăcere, viața ei acum e un nimic afundat în căcaturi.


Acum Clara pictează portretele fraților săi și-ai mamei sale, speră ca într-o bună zi s-ajungă toți patru împreună... Corpul și sufletul Clarei sunt morți, au suferit.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!