Mai intai femeie

Veneam cu prietenul meu de la liceu pe una din strazile dintre blocurile cartierului pe

care il stiam ca in palma. Nu exista nici o sansa sa iesi din casa sa nu te intalnesti cu

cineva cunoscut. Nici ziua aia nu a facut exceptie. Totusi, nu o voi uita niciodata. In

fata noastra au aparut ei, prietenul prietenului meu si prietena lui. Liana si Dan erau

foarte potriviti intr-un fel, ea era blonda, el brunet. Totusi ea era parca facuta sa fie

fotomodel, fara sa aiba insa ceva anume sau poate ca prea avea de toate acolo unde trebuie.

Pentru varsta aia , Liana avea o aura de feminitate precoce si asta o detasa oricum de

orice frumusete adolescentina. Liana era mai intai femeie. La 17 ani arata clar ca de 27,

cu rotunjimi perfecte si par blond, deschis de tot, aproape alb, lung. Era intotdeauna tuns

la milimetru la capete si atarna atat de neted pe umeri, ca ma intrebam intotdeauna cum de

al meu se zburlea in toate partile si al ei pica greu , drept, ca la japonezi. Zambetul

Lianei era unul special, nu cred ca l-am mai intalnit la altcineva de atunci. Avea un stil

de a zambi strengareste si rasfatat, un fel de a tuguia buzele cand vorbea, astfel incat

daca ii vedeai doar buzele din tot chipul, stiai ca e ea. Insa de data asta buzele ei

ramasera stranse si in ochi i se leganau o tristete si o teama pe care nu le mai vazusem la

nimeni, niciodata. El tremura de furie si o tinea pe ea de brat ca si cum ar tine-o sa nu

ameteasca si sa cada.
In ziua aia o luase de la liceu si veneau pe jos spre statia de metrou de la Piata Romana.

Pe drum s-au intalnit cu niste prieteni de-ai lui care i-au invitat la film, la video, la

unul din ei acasa. Ea ar fi preferat sa se plimbe cu Dan, asa, fara tinta, zgaindu-se la

vitrine prin centru si bucurandu-se de inghetata si un suc la o terasa. Insa Dan insista

sa mearga si ei sa vada filmul, nu-i placea sa caste ochii la vitrine si oricum era un film

pe care ar fi vrut sa-l vada. Asa ca o convinse si pe Liana sa mearga la unul din prietenii

sai, urmand ca si ei sa isi cheme prietenele, pentru a se lasa cu chef si dans dupa.

Parintii prietenului gazda erau la tara, la bunici, pana luni. Intrara in casa, sunara la

prietenele lor care pareau ocupate in ziua aia si incepu filmul. La un moment dat, in

camera ramasesera doar Liana si Dan, ceilalti tot dadeau iama prin frigider, ba dupa suc,

ba dupa ceva de mancare. Se intoarsera toti trei odata si aprinsera lumina, luandu-l pe Dan

prin surprindere, pe la spate. Unul ii puse pe fata un fular, iar ceilalti doi il tineau,

sa-l lege de scaun. Un altul, mare cat o zi de post, care venise mai tarziu se ocupa de

Liana, administrandu-i o palma grea de urias, de-o lasa lesinata. Cand situatia era sub

control, fu trezita cu o cana cu apa peste fata. Era legata de maini si la gura, cu un alt

fular. Uriasul se apleca sa o sarute , dupa care o lua in brate sa o intinda pe pat. O

mangaia flamand, dar in acelasi timp in bataie de joc. Isi studia miscarile pentru ca

fiecare mangaiere sa ii produca lui Dan mai multa suferinta si groaza. Langa pat mai veni

si al doilea, isi lipi buzele de buzele ei si incepu sa o sarute patimas. Era in privirea

sa ridicata spre Dan, totusi cu buzele pe buzele Lianei, o sclpire de fiara care simte ca

prada e ca si a sa. Celalat ii mangaia sanii si ii desfacu larg picioarele. O violasera

toti patru pe rand, in toate chipurile, din toate revistele si filmele vazute, sub

privirile ingrozite si inspaimantate ale lui Dan. Tot ce putea sa faca e sa topaie cu

scaunul si sa scoata sunete din gat, smucindu-e ca nebunul. Primea din cand in cand cate

un pumn in burta sa stea cumite si sa asiste la dezmat. Trebuia sa vada tot, sa nu uite

niciodata si sa nu mai faca in viata lui asa ceva. Un ceva pe care nu mi-l amintesc, dar

ce-mi amintesc este ca unul dintre ei trebuia sa se razbune pentru o magarie pe care o

facuse Dan. Cred ca era vorba de o razbunare din gelozie, Dan era donjoan, desi era

indragostit pana peste cap de Liana. De fapt, de doi ani incoace, numai cu ea putea fi

vazut si cu nimeni altcineva. Liana nu-i cunostea pe violatori, dar din vorbele lor

intelesese ca Dan nu fusese usa de biserica, asa cum parea, iar acum ea trebuia sa sufere

toata durerea si umilinta asta in fata lui, omul pe care il iubea ca nebuna de doia ani si

care ii stia toata povestea cu tatal vitreg. Dupa cateva ceasuri de batjocura au fost

eliberati, promitandu-li-se ca vor fi violati si omorati amandoi daca ciripesc.
EU ascultam ce ii spuneau prietenului meu si ma umpleam de groaza ca asa ceva se poate

intampla cu adevarat cuiva din senin, ca indivizii aia au putut fi atat de cruzi in

razbunarea lor. M-a surprins ca ea nu avea in privire nici o unda de repros pentru el, ca

relatia lor parea si mai puternica dupa aceasta tragedie. Eu ma gandeam ca trebuia sa-l

urasca, a expus-o, ce-a cautat sa o duca, sa insiste sa o duca la derbedeii aia acasa?! CUm

intri cu prietena ta in casa unde stii ca vor fi atatia baieti?! De unde ii cunostea, ce

magarii facuse el pentru ca aia sa se razbune in asa hal? Unul dintre ei o dorea pe Liana

si ii tot facuse curte de peste un an, aflasem. Dan stia, dar nu i s-a parut nimic deosebit

pentru ca pe Liana o dorea cel putin jumatate din Bucuresti! Baietii astia erau din alt

grup, nu grupul lui din cartier. Mai avusesera conflicte, dar cele doua grupuri erau unite

de vreo doi ani pentru ca aveau aceiasi dusmani. Era o lupta pe teritorii, pe femei, pe

parcuri si zone de distractie.

Liana clipea mai tacuta ca oricand. Ochii ei gazduiau toata sahara si in dreptul gurii avea

niste semne lunguiete, rosii. Pletele ei blonde, vesnic pieptanate impecabil, acum atarnau

rebele pe umerii doborati de povara tragediei. Purta o rochita de vara inflorata, pe fond

alb si sandale albe, cu toc. Se imbraca simplu, dar chiar si daca si-ar fi pus doar o

bucata dreapta de material pe ea, tot frumoasa era. Frumusetea ei era una de diva. Nu, nu

era vulgara, dar e ceva sa arati la 17 ani ca la 27 si sa ai zambetul Lianei. Nu avea

nicaieri vreo lipsa sau ceva in plus. Eu si colegele mele aratam ca niste copilite pe langa

ea. La varsta aceea inca se mai zvonea ca vom arata si noi ca niste femei abia dupa ce se

va intampla ce se intampla pe la varsta adolescentei daca ai un prieten mai mult de cateva

luni.

Dan tremura cand povestea cat de ticalosi au fost aia, suierand printre dinti injuraturi

scurte si apasate, urmate de amenintari de razbunare cumplita la adresa lor. Ba se acuza,

va se dezvinovatea. Poate vedea un repros in ochii nostri? Cand paru ca ne spusese tot, o

lacrima mare si fierbine stinse scapararea din ochii luni ca taciunele. Pana la el credeam

ca nu exista de fapt ochi negri, ci maroniu inchis. Dupa ce prima lacrima se rostogoli

grabita pe obraz, urma alta, mai grabita si apoi alta si alta, in timp ce marul lui Adam

se zbatea eroic sa tina ascuns un urlet de durere. Dupa ce isi mai controla cat de cat

emotiile, il intreba pe prietenul meu ce sa faca. Prietenul meu nu facea parte din nici o

gasca. Fusesera vecini si ramasesera prieteni. Insa Dan avea mare incredere in judecata sa

si mereu il consulta cand avea nevoie de o alta opinie. A ramas sa vorbeasca pe seara la

telefon si sa vada ce e de facut. Liana a spus ca daca i se cere parerea, ea prefera sa

lase lucrurile asa cum sunt. Tatal ei vitreg, cel care o violase la 14 ani, ar fi batut-o

de-ar fi snopit-o si mama ei ar fi incuiat-o in casa de acum incolo, daca se afla de

intamplare. Sa nu mai vorbim ca de prietenia cu Dan nu mai putea fi vorba...

Nu cred ca au rapordat intamplarea la politie. Pe el l-am vazut dupa cativa ani. Acum eram

maritata cu prietenul lui si ne-am dus la ei in vizita. Era insurat cu o alta femeie,

simpatica si cu aspect de copila cuminte,de la tara. Ca aspect, era clar opusul Lianei.

Parea sa aiba un trup necopt, fata de cel al Lianei. Era tunsa scurt, baieteste, purta

pantaloni scurti, bleu, un tricou mic, ca de copil de clasa a sasea si slapi chinezesti. Nu

ma puteam opri din mirare, in sinea mea faceam comparatii peste comparatii cu Liana. Si nu

numai asta era, dar nu mi-as fi imaginat vreodata ca Dan s-ar insura cu genul asta de

femeie. Erau total nepotriviti, el prea strengar si misterios, ea prea copilaroasa, prea

cuminte. Dupa ce a tatonat terenul, crezand ca subiectul e tabu, e clar ca sotul meu a

intrebat de Liana. Dupa terminarea liceului se angajase ca vanzatoare un mare magazin,

parca Victoria sau Romarta. Se maritase si avea patru copii cu un "moldovean", asa ii zicea

Dan. Cand sotia se duse la bucatarie, ne spuse ca se intalnea si acum cu Liana si mai

faceau cate o partida de amor. Se intelegeau extraordinar de bine in privinta asta. Noi am

crezut ca se ascunde de sotia sa si ca ne spune scurt despre asta pana apare ea, insa

discutia se prelugi si dupa ce ea turna cafeaua in cestile pretentioase. El incepu sa o laude si sa ne-o

prezinte: era desteapta, cuminte, bogata, fata de la tara cu parinti instariti. El asa

vrea, o femeie cuminte. Chiar daca el e mai zburdalnic, o iubeste si intotdeauna se intorce

la ea. Totul se intampla in garsoniera lui veche, pe care o mai tinea, deci nu in casa lor.

Ala era cuibusorul lui de nebunii si nu amesteca treburile pentru ca are respect fata de

ea si casnicia lor. Cu Liana se intalnea pentru a retrai vechi amintiri si pentru ca e buna la pat. Si acum arata la fel de

bine, nu se schimbase deloc; arata tot ca atunci, la 17 ani, chiar si dupa cei patru

copii. Da, uitasem , Liana era mai intai femeie. Dupa aia si numai dupa aceea putea ea fi

orice altceva: mama, sotie, fiica, vanzatoare, locatara sau colega. Mai intai femeie. Si pe

urma, el nu putea face cu sotia lui toate tampeniile pe care le facea cu Liana, pentru ca

isi "respecta sotia". Spunand aceasta o stranse de umeri si-i aplica un sarut scurt pe frunte.

Si pe urma, nici Liana nu putea sa faca cu "moldoveanul" ei ce putea sa faca numai cu Dan. Rar mi-a fost dat in viata sa simt ca doi oameni se iubesc in halul ala. Toata lumea stia ca sunt facuti unul pentru altul. Si totusi...

Ma uitam la copilita caruia el ii spunea sotie. Zambea si-l aproba, parea mandra de

respectul pe care Dan i-l arata: casa sa fie casa. Ea era o gospodina desavarsita, primeau

de la tara tone de mancare buna, bani, ea fiind in anul patru de facultate. Toate asta le

spunea Dan despre ea, privind in jos la ea, intruchiparea puritatii. Ma uitam stupefiata
, era senina si fericita sa fie cu el si sa se discute toate astea in prezenta noastra.

Dan era genul de barbat dur si viril, bine facut si cu o privire fioroasa-misterioasa care te facea sa intorci privirea. Ochii lui

negri ascundeau umbre pe care fata asta nu le va deslusi niciodata. Si poate ca nici nu

vrea, daca pentru el "casa e casa". Parea la fel de multumit de pasul facut si el--se casatorisera de vreo doi ani, dar noi

stiam ca el toata viata nu o va iubi decat pe Liana, indiferent de cate femei ar fi intrat

in vechiul lui barlog pe care il vizitasem si noi odata in liceu, la o cafea. Si nu intra doar Liana acolo,

sunt convinsa, auzisem tot felu de povesti despre aventurile lui . Nu m-am simtit deloc

confortabil sa asist la aceasta discutie de fata cu sotia lui. Desi stiam ca sotul meu nu

gandeste asa, vedeam clar in privirea sa urmatorul mesaj: mereu imi reprosezi prostii, daca

as face si eu la fel cum face Dan?! La plecare nu m-am putut abtine sa ii raspund, in

sfarsit: ce te face sa crezi ca eu as accepta, ca sotia lui, asemenea viata? Ce lagatura

are una cu alta? Inca nu ma cunosti?

Dan fusese colegul meu in generala si atunci nu am avut prea multe de impartit, abia ii

stiam numele. Era istet, dar nu-i ardea lui decat de fete si de pozne. Aflasem ca sotul meu i-a cerut parerea despre mine, cand ne imprietenisem si am primit avizul favorabil. Deci trecusem de CTC si asta insemna ca trebuie sa-i port un anume respect. Si

culmea e ca ii purtam respectul pe care il simti pentru un om care stii clar ca te

respecta, mai ales cand simti ca o face in mod partinitor. Asta pentru ca mie una mi se

parea ca Dan nu prea respecta femeile. Si pe urma, e drept ca in sinea mea si in ziua de

azi ma gandesc daca nu cumva el a fost vinovat pentru tragedia aia. Pe undeva, e

amestecat respectul, pentru ca daca o respecta asa cum cred eu ca ar fi

trebuit sa o faca, era mai atent unde isi duce prietena sau ar fi refuzat din start sa

mearga la film, daca ea i-a spus clar ca vrea doar sa se plimbe. Era genul de om care iti
cere parerea doar ca sa para ca te-a consultat, dar nu tine niciodata cont de ea. Parea condus de o forta vecina cu maleficul, poate asa il vedeam eu, din cauza privirii. Eu cred ca ochii sunt poarta sufletului si din ochii lui negri ieseau flacarui si scantei. Insa si daca era asa si daca m-am inselat eu, avea principiile sale, pe care le afisa de cate ori putea. Asta ii asigura un respect intre cunoscuti si prieteni. Tinea foarte mult la aprecierea si respectul altora, la imaginea sa intre apropiati. Si , da, multi il respectau. Omul asta, daca se nastea cand trebuia, avea sclavi si multe, foarte multe sclave. Avea in sange calitati de conducator. Si, desi n-a ajuns vreun sef, tot conducea el ceva, fie si macar viata altora...

As fi vrut sa o vad pe Liana, mi-era draga pentru ca era frumoasa, pentru ca stiam ce copil chinuit a fost si ce a patit atunci... As fi vrut sa vorbim ca doua femei ( acum eram si eu, in sfarsit, femeie) sa o intreb ce naiba a facut cu viata ei, de ce nu s-a maritat cu Dan, daca tot il adora inca, cine e moldoveanul asta si cand a putut sa faca patru
copii in doar cativa ani de cand nu ne mai vazusem. Si mai ales sa o intreb daca pe ea o face fericita viata asta atat de complicata a ei. Oh, Doamne, Liana! Cine a cunoscut-o, nu o poate uita, avea ceva, un fel de slabiciune femeiasca, o fire care atragea orice barbat, parea fragila si neajutorata. Ce sa inteleg ca facuse cu viata ei? Cu situatia ei din familie, e drept ca nu ma asteptam sa poata merge la facultate, dar sa faca ceva, un seral ceva. Liana... Cum naiba sa te duci acasa la mutritele alea somnoroase, cum poti
sa le pregatesti sortuletele de gradinita pentru a doua zi, cand vii din barlogul unde Dan face cu tine ce nu poate face cu sotia lui? Cum putea
sa-si sarute de noapte buna copiii, cand pe buzele ei inca mai ramasese sarutul celuilalt?
Dupa ce am plecat de la ei, impartasindu-i sotului meu gandurile despre tot ce auzisem , ne-am oprit amandoi in drum, sagetati de acelasi gand: poate asta era si rostul, doar asa sarutul taticului putea ajunge la unii dintrecopilasi, in fiecare seara.