poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1397 .



Femeia-lumina
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Remy ]

2005-02-16  |     | 



*Proza poematica


Lumina pura, fara uitare si continut, imi scalda constiinta si-mi umple fiinta cu inceputuri. Nimic nu face umbra ochilor sa fie uriasa, decat o lumina tinuta in inima. In exercitiul meu de existenta am tot cautat, si iata am gasit femeia-lumina! Ii pastrez acest "nume", pentru ca lumina ei a rasarit din piatra ca si ceata care se ridica deasupra unui lac.
Ea are o lumina nedefinita. Sa fie albastruie, sa fie violet? Nu, nu e nicidecum Focul Sfant din Ierusalim care apare o data pe an si numai de Pastele ortodox!... Focul ei apare zilnic, e acea lumina a unor semne din taina netimpului ce racoreste barbatului duhul si coasta sa lipsa.
Bajbai precum cartita, scormonind in latrina existentei femeii. Dispare si iar o astept, se-nalta si se pierde abrupt. Doresc sa fiu lampadofor, sa fac direct saltul in strucura ei infinita. Cum ochiul muzical doarme in femeia-lumina, as lasa-o pe apa mea rosie sa-mi scrie, cu talpa spiritului ei sfant, ce nu s-a scris niciodata pana acum: „Sonata pasilor pe apa. Si-apoi, astept cuminte sa ating absenta lumii.
Recunosc ca in starea de carne ne stim doar cu o parte din noi, si-s nevoit sa-i soptesc femeii-lumina: ”Mai stai! Inca n-am furat nici o ora cu tine si n-am pus niciuna deoparte. Te vreau in toata maretia inceputurilor, pasiunea sa-nvinga ratiunea. O, minunata necesitate, te blestem ca niciodata umbra privirilor mele sa nu dispara din sufletul tau de femeie!... Si mai vreau sa-ti imbratisez incet lumina, sa nu o frang!”
De-acum inainte, soarele va ramane un centru luminos oarecare, lumina ei infipta adanc in mine intarziind sa se mai intoarca la ingeri!

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!