La marginea marii,
Valul musca sfios din calcaiul tau descult,
Putin cate putin
Te narui,
Si genunchii moi
Saruta azi pamantul cu tristete.
Din bratele intinse catre cer
Curg stropi de amintiri
Sfarsind tabloul intr-un psalm.
Sublim .

Si pescarusii singuri iti tineau isonul.

Ti-atarna scoici pe trupul de nisip
Si alge porti la gat ,si-n ochi ai perle.
Si-ntr-un tarziu
Pe plaja insingurata
Un alt val
Iti soarbe urma
Daruind tacerea
Nefiintei .

Si pescarusii singuri mai plangeau
Sfarsitul.