|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Matineu
■ scrisoare neterminată pentru r.
■ Moartea nu ia tot
■ cafea la nisip cu o metaforă vie
■ izgonirea din rai
■ despre păstrarea direcÈ›iei, indiferent de invazii
■ baladă israeliană
■ ​ce nu se spune când se lasă noaptea
■ generaÈ›ia mea anacronică
■ ​poetul vs. bau-bau
■ amăruie
■ PaÈ™adine în endecasilabi (84)
■ de mult nu m-am mai jucat cu un ghemotoc de soare
■ bătrânul ioachim tânărul ioachim È™i invers
■ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
■ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Soarele meu murise. poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Cosmin Alexandru [NOSMIC ]
2007-04-23
| |
Nu mai e soare pe cerul meu.
Ultimul apus pe care l-am privit
A fost in ziua cand ne-am spus adio.
Ne-am tinut de mana si am privit cerul.
Soarele ,
Ranit de despartirea noastra,
Plangea.
Isi revarsa razele insangerate
Si ne inconjura cu lumina
Ce urma sa moara.
Apoi a inceput sa dispara,
Usor,
Dorind sa mai vada inca
Imaginea noastra,
Tinandu-ne de mana.
Cu ultimele raze s-a agatat de noi,
Dar...fara putere... a disparut.
Doar urme sangerii se mai vedeau pe cer.
Soarele meu, murise.
|
|
|
|