sunt un tăcut, confirmă
amici, prieteni, dușmani deopotrivă
recunosc, sunt un tăcut
mă simt mai bine când ascult

doar îi aud pe cei din jur
minute-ntregi nu scot nici un cuvânt
mai dau din cap, mai trag un fum
sorb din sticla asta de pahar

e greu să-mi faci pe plac
e greu să-mi fii amic
prieten...
hm

e greu ca vorba îndulcită
să îmi atraga gândul
privirea, simțământul
să-mi smulgi un zâmbet, o grimasă

sunt ca un ochi al minții ce urmaresc în taină
gânduri, povești sau întâmplări

nu înțeleg de ce ar trebui să-mi pierd
pe lângă energie o groază de timp liber
să le vorbesc la oameni aevea și-n prostie
să îi conving de fapte de gânduri, teorie

văzut din altă parte
gânditul meu e poate
un pic de lenevie
uneori prostie

sunt oameni care nu vor
nu pot să mă-nțeleagă
nu îi condamn, eu doar îmi văd de treabă
de felu-mi de a fi, de viață, de modul de meu de viață

pot să mă bucur că Noi suntem lăsați atât de diferiți
doar împreună suntem deosebiți, completându-ne vom fi bineveniți
într-un loc sfânt
ce nu-l alegem și îl numim Pământ.