atât de brusc m-am oprit
că te-ai izbit din mers de mine
în urmă ai privit speriată:
- simt o căldură-n spate, vine?
peste drum magazinul de pâine
încă închis
pustiu chiar și magazinul de pește
- clar! este vis

liniștește-te dragă suntem în piață
auzi mașina de lapte
la semafor uite-l pe negustorul de ouă
liniștește-te când îți spun
nu dă nimeni cu pietre
e dimineață și plouă

normal că ne privesc mirați
suntem în pielea dresorilor de cuvinte
de câte ori duc mâna la buzunar
până și tu ai spune:
- ăsta minte!
crede-mă: e lipsit de rost să te ascunzi
după tomberon
acolo a fătat cățeaua
puii dorm
s-ar putea să te latre
s-ar putea să te muște
eu știu
vreun iubitor de-animale ar putea
să te împuște

pomana ta ar avea atunci gust de plumb
și aromă de praf de pușcă
nimeni nu ar mai vrea să-ți dea de dușcă
sângele
ce ți s-ar scurge din umbră

doar măcelarii mă vor scuipa
mă vor tăia când
înlăturând capacul la canal voi striga:

Poezia mea!
ridică-te și umblă