eu vad prin mainile mele si
ma bucur. faneata
in care celulele mele pasc
incarcata de imaginatie
bucuria caineasca
fireasca singuratatea
un loc pitoresc in care suna
sirene lunare in care navalesc
monstrisori fumigeni scamatori
galactici.de aceea am zidul meu
cu ochii inchisi am groapa mea
in forma lichida am carnetelul meu
cu notite uuuuumede usoare tulburari
in destin orizontul
solutiilor artistice monoton
izolarea un cutit sublim in coaste
ca de atatea ori tornadele realitatii
inmultindu-se figurile de stil rutinate
inghititul de solzi telurici dogoarea
furiei e mai binE asa recitesc preferata
carte pandind
indoielnica lumina a sangelui tresarind
usor sufletul incepe menuetul cu
iubirea mangaiata pe spate ridicata
pe varful picioarelor putin dezvelita
eu cresc dE capul meu in sfarsit
n-am sa las lucrurile asa incordate.