poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1233 .



papercuts (5)
poezie [ ]
[dintr-un volum ce nu va fi]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [literesicifre ]

2009-04-15  |     | 



un cer curbat către colțuri de zbor
încât te apleci
când intri în tindă

tălpile bat
încordate de dans
pământul sună înfundat ca o podea
oase golite de măduvă
degetele se frâng iar din ele cad fire de nisip
ca niște plete ale unei fecioare părăsite

năframa ei peste vânt
mă privești vis, vrei să-mi spui ceva
îmi desfac mâna să te primesc
dar apoi o clipă întorci capul
și nu te mai văd

în palmele ei norii înoată
gâtul cu rotunjimi de cupă
cutele
pielea trosnind ca o pânză îmbibată de apă
ca și cum vântul ar bate
peste câmpii de umbre și șoapte

duhul tace îndelung prins de gânduri
dar și mai îndelung tace neatins
arzând pe vârful unei culori
un înger ce se-ntinde să-și primească veștmântul
peste umerii cu străluciri de măr
orb, cu degetele ramuri întinse
tandrețea lui trece fecund compromisă

de aripe e plină cărarea
moartea este răspunsul la cele ce nu
dar tu
peste castanii întinși de sub pleoape
te ridici în fuioare de fum ca aburii
ieșiți din plămân

cusăturile pieptului tresar
cum tresare muzica în corzi de stejar
frânghiile îmi scapă
nimic nu-i simplu
nu știu
și mă-ntristez de-aceste priviri ca de-o piatră-aruncată

sub boltă în caligrafie descompusă
strânse nopțile se înaripă
vopseaua e uscată, scorojită
simt că ți-e frig

iedera crește mai repede decât o putem rupe
clădiri cu pereții stinși de cărămizi și de duhori fără cuprins
pe margini de drum gratii
clapele pianului prăfuite – totul e înghițit pe nemestecate

noroiul se strânge pe maluri
statuile rămân nemișcate până când iedera devine una cu ele
un mucegai viu
nimic nu rămâne la fel
când ucizi, când respiri

ziare vechi, tăiate, cuvinte fără sens
stau în cuie prinse-n perete
totul e plastic,
chiar și ochii tăi când îi întorci către mine


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!