Nu mă mai lăuda când pășesc drept, exact drept de
tine,
și suflu ușor cu genele peste sprâncenele tale calde.
Azi nu auzi multe din gura mea azi e rotund timpul și
ferestrele lui sunt închise;

părăsesc lumina, scurg lumina în răzorul sticlei fără
să asculte la gura ta.

Cerul crește în depărtare, îl aud cum zornăie- ia din
dealul cu vișini ia din vișini ia din coșurile pline, sunetul
frâmântă pe dealul cu vișini culoarea aripilor culoarea
aripilor vertijul galben al vântului răsădit mereu mai jos;

could sign the signs, i never take sides of you i never
make my face happy
nu mă mai lăuda când pășesc drept de tine, tu nu duci
curba mâinii în locul fulgilor care or să cadă în curând
tu nu o să mă iei din căldură să-mi învelești pașii
de umezeala ei

- could never sign for my sides i open bottles that don’t
help too much în locul zilelor care or să-și toarnă lumina
în locul nostru.