Astăzi vă spun ceva haios,
Voios și foarte curios:

Într-o zi văzui în cale,
Tot plimbându-mă agale,
Un copac cu ramuri multe
Și cu frunzele căzute.

În copac pe rămurele
Stăteau, nu doar păsărele,
Cum deseori noi am văzut,
Ce stăteau? Hei, de necrezut!
Pe câte o rămurică
Stătea...ghici? Câte-o pisică,
Ba mai mare, ba mai mică,
Ba copilă, ba bunică,
Cu blănițe colorate,
Din maidane adunate.
Una-n galben pe lăbuță
Și, lecuță cam plinuță,
Gri nuanțe mai la toate,
Alb și negru și tarcate.
Și, să râzi în gura mare
De această întâmplare,
Toate mâțele-n cor torceau,
Teribil zgomot mai făceau.

Ufff! Dar, iată că m-au văzut
Și, cum era de prevăzut,
Mâțele la mine zbârleau:
-Miaauu, miaauuu, miorlauuu!
-A venit neașteptata
Să ne strice adunata!
Spune una din grămadă.
-Hm! Lumea vine să vadă!
Spune alta în bravadă.
-Vor s-audă o serenadă,
O cântare, cor de pisici,
De feline mari și mici.

Felinile pisiciră,
Pe-a lor limbă convorbiră...
Neânțelese-i o boabă,
Eu plecai, căci aveam treabă.