Fremătând de bucurie
nerăbdare și de dor,
am plecat sa fac vacanța
la casa bunicilor.

Nu prea imi amintesc casa
și nici figurile lor,
ne-am văzut de-o lungă vreme
numai la calculator.

Am emoții căci sunt mică
și știu lucruri prea puține
și nu știu nici limba casei
nici cum să mă port mai bine.

De ce stau așa departe ?
și nu sunt mereu cu noi,
tare ași vrea sa fie aicea
bunicii mei amandoi.

Zile trec cu bucurie
trece timpul tot în zbor
și mă simt la mine acasă
în casa bunicilor

Am făcut atâtea lucruri
am vazut atât de mult
și incet,incet descopăr
ce prieteni mi-am făcut.

Dar învăț și-o lecție crudă
timpul este trecător
și se termină vacanța
la casa bunicilor.

Iat-o lacrimă se scurge
încet pe obrazul meu,
căci am invățat durerea
despărțirilor cu greu.

După ziua despărțirii
toate sunt la locul lor
doar lumina e mai pala
în casa bunicilor....