Prietenie
(lui Radu)

Graunte de nisip esti tu prietene, graunte de nisip,
Esti mic dar tii in tine atata vesnicie,
Ca-mi pari uitat de soarta si de timp
Si cauti iar in tine-o cale de-a schimba destine.

Nu-s duse clipele ce se-ntrupeaza intr-un ‘’bun ramas !’’
Ci se vor naste altele in care ne vom spune ‘’bun gasit’’
Ca-s ani – nu-i bai !trec in tot atatea clipe, nestiut ;
E-n noi iarasi un nou inceput, dupa un mic popas.

Si ne-om petrece unul pe-altul cu bratele dupa grumaj
Si-n batatura juca-vom iara hora ce-i infratita
Cu fete mari vom face-o invartita s-o trecem pe raboj
Si-apoi sorbi-vom tot vinul din bardaca nesecata.

Ehe !si tu te duci si eu raman –totuna-i !
Avem in noi si tina si lumina ce-n oameni impreuna
Fac asta lume sa fie in alb si negru colorata
Iar cateodata, dupa ploaie, un curcubeu pe ceruri se arata.