ce bine că mugurii dimineților
atinși pe genele noastre adorm
mirarea că rima din gând
ce se scrie acum
cu flautul razei din puls inversat
e poezia spațiului ce vine curând
iubire pe inimi să-nvie
sferele toate pătrund
trăznet desprins de la crucea ce arde
magia prin clepsidre de vis
culoarea zidirii nu doare nicicând
ci palpită

ce bine că ești
atingere între aripi
am cu cine schimba ultima privire
ce naște copil univers
al clipelor ascunse-ntre inimi
aproape...curând
așa vom fi martori la alb
mai deschiși c-o trezire din porți
și mai limpezi
cu umilirea ce doare cât roua
ce picură taine-ntre noi
în ritmul topirii zăpezilor
pe vârfuri de nuferi electrici

șirag peste maya
felie de viață-ncuiată
adevar încriptat
în uitarea de sine ce plouă
pe noi cu lumină

ce bine că ești
în ochii tăi universu-mi pare a fi
un mac de rugă pe-a visului cenușă ...