interzis făcutul și desfăcutul pașilor
nu ești acum aici din Bosnia
în calea mea patrupedă
cu războiul tău leneș de fapte
dimineața
și cerc încovoiat
pe după distanța ce o pun
necontenit cu încredere ca un ceas deșteptător
framboise-ul obrazului așteptând palma
mâna doctorului așteptând să apuce capul ireal al copilului
așteptând să-l scape în scamele de pe jos
mi-era interzis atunci să-mi vad mama
acum au schimbat-o sunt sigură
cea nouă era operată și stearpă
cea nouă făcea spume din buclele copilului
avea gargoyli tremurănemuritori
din piatră vorbitoare
și semăna discordie între pleoapele
pătate cu umezeală mică
ale mele care nu terminasem
cu toate astea
mănâncă tot, fetița spunea amăruie si gotică
și atunci am înțeles de ce altădată lumea
se învârtea în jurul frumuseții
fiica pipernicită complotând după uși
fiul ținându-și coama mandră înăuntrul cutiei
unchiul grobian persiflând
biblia
matură pentru vrăjitoare
în casa asta duduind de neajunsuri
în care marea nu intră
în care ipocritul si maseurul sunt una
casa în care oamenii înnebunesc
care le face poze goale de sens
pline de ei
vasele de sânge se sparg unul câte unul--
eu de fapt nu vreau decât căldura ta.
degetele mele chircite fumegă
nefolosite
neîncolăcite
minunea osmozei neapărută
punctele nereușite la concurs
pentru că niciodată nu reușim să facem același lucru niciodată nu facem la timp nici măcar o dată
ești acolo sau ai plecat,
înainte de a te scotoci prin buzunare
și să spui scuzămă dar nu eu sunt acela
urmând să te iei de poveștile mele
preferate să o faci fufă pe Rapunzel
și să scuipi pe piticii furnizori de diamante
eu să continuu să urlu
nu contează nici faptul
că tu ai carnea ta în mine
nici că Erotocritul meu e scos din uz
privirea știrbită
criza pulmonară
monadele luând-o pe coajă
genunchii, pe care sparg farfuriile
pentru că podeaua e fragilă,
se târăsc
sf. Teresa de Avila îmi suflă
la ureche formula pentru haremul divin
eu știu continuarea
gânduri neînchegate
fără vreo dinamică
el strânsese de gât peștișorul de aur, înțelegeți, nu mai
puteam avea nici o dorință
nici sa număr liniile mici pe lateralele palmei
nici atunci când îmi cade câte o geană să o strâng între degetul mare și cel arătător și să ghicesc degetul de care va rămâne lipită atunci cînd îmi voi desprinde strânsoarea și dacă-l ghicesc mi se va îndeplini dorința cea mai secretă
comuniunea mea cu absolutul e tăiată ca
o panglică de inaugurare de casă de sănătate
suprapopulată de cretani si unicorni
elul meu urăște ariile însă
cum voi putea să mă întorc și să
mă uit la el în întuneric
știind că el urăște muzica
cu care îl asociez
și sângele meu îi pare murdar, atunci
când curge?
dacă ar ști, ce
ar spune
șuierând tăcut cu ligheanul
pregătit să mă
curețe și să mă facă
nouă, uitând
suspinele și știind că
alăturarea mea lui va fi de bun augur
mereu în august
culegem că așa e, e natural,
un decalaj care există
și pe care nu ne dorim să îl manipulăm.
decât cu alții.