Ne învelim în piele, numai una
Și-un singur sânge ni-i vegheat de Parce
Și uneori o lacrimă se-ntoarce
Pe-obrazul meu, pe-al tău dansează luna.

Adesea-s ploi de a sui în arce
Pe-fară și în noi. Prin răni Fortuna
Ne tot îndreaptă către totdeauna
În Luntre duhul să ni se îmbarce.

Ne-nlăturându-ne de unu-n altul,
Uitați de lume simplii siamezi
Unindu-ne în stea pe mări înaltul.

De gânduri ni se adunau grămezi
Pornind în cuget către veci asaltul
Învățător sunt eu, să mă urmezi.