E zi de vot. O lume se trezește,
Cu pași grăbiți, dar inimi cumpătate,
Un gând în piept, o alegere firească:
Să spunem cum vrem mâinele să arate.

Cu buletinul strâns în mâna dreaptă,
Privim spre urne ca spre un altar,
Nu-i doar o ștampilă, e-o speranță vie,
Că vocea noastră naște un hotar.

În diaspora, prin ploi sau vânt străbate
Românul drept, cu inima curată,
Și cu nădejdea că într-o zi aproape
N-o să mai fie viața așa departe.

Azi votăm. Cu teamă și curaj,
Punem ștampila pe colțul de hârtie.
E zi de vot și poate… cine știe?
De mâine ne va fi un pic mai bine.

E zi de vot și soarele răsare,
Pe fruntea țării noastre, ca un dar,
Se simte-n aer dor și așteptare,
Un murmur cald, din visul milenar.

Cu pașii grei, dar inima deschisă,
Pornim spre urne, fără ezitări,
Și-n palma noastră bate o promisiune:
Că mâine vom culege sărbători.

Și sună clopot lin în conștiință,
Căci azi suntem mai vii, mai împăcați –
E zi de vot, e zi de biruință,
E ziua când tăcerile-au prins glas.