poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 178 .



trans-trömer
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2024-05-13  |     | 



fiecare dintre noi are iadul lui, se știe, iadul e de la început
în mintea noastră. iadul se construiește nivel cu nivel, etapă cu etapă și pe măsură
ce înaintăm în vîrstă, se transformă. eterna schimbare își pune amprenta și
asupra lui, iadul înaintează în vîrstă odată cu noi.

iadul de acum 25 de ani nu seamănă deloc iadului de acum. aproape
că-ți vine să spui pușca și cureaua lată, ce mai iad aveam odată. și privești galeș
în memoria ta și zîmbești cînd îți dai seama că durerile de odinioară
sunt un fel de pistol cu apă sfințită pe lîngă suferințele din prezent.

cum spune tranströmer, înmormântările trec tot mai dese
ca indicatoarele pe șosea când te apropii de un oraș.
și amorțeala îți intră în oase ca stațiile radio care acum se aud
din ce în ce mai bine.

am scuipat sînge cînd am înghițit un ceas, rotiță cu rotiță, îmi spuneam că așa
o să înghit timpul. acum fumeg, ca un iglu în care se încălzesc zece suflete
la o lumînare din seu de focă. zece suflete și un singur iad, eu tușesc bucățele
de plămîn de zici că limbile ceasului sunt săbii de samurai care mă fac sushi.

are omul suflet, îmi zic, are, că doar așa are un iad. eu am zece suflete
dar parcă trăiesc în iadul călăilor, cu zece suflete aprinse ca jarul sub pietre
să creadă și cerul că strălucirea lor sunt stelele de pe pămînt.

el nu spune ca sartre, iadul sunt ceilalți. el spune călăul devine primejdios
cînd se plictisește.
uite iadul, o femeie a spălat bărbatul. apoi i-a întins cămașa de pe care n-au ieșit
urmele durerii.

și am mai aflat că nu te poți muta dintr-un iad în altul, ca dintr-o mansardă în alta.
nici ca dintr-un demisol în altul. de fapt iadul e grupa ta sangvină, e ranița ta.
o iei în spate și pleci.

uite-mă pe mine, lividul, care și-a colorat unghiile cu ojă neagră
să nu se vadă cît de mult a săpat cu mîinile goale în sufletele cuprinse
de o magnifică profunzime neagră.

uite iadul. mai întîi luna deasupra pădurii, așezată pe frunze ca o pisică uriașă
neagră, cu blana strălucitoare. apoi tu, sub pădure, unde lumina coboară prin copaci
pînă în rădăcini, pînă la tine. uite iadul. tu, incapabil să mai vezi, să mai înțelegi cerul.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!