- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Trecând cu gândirea prin alte amintiri
Mă cheamă un glas din pustietate,
Privind îngropatele vechi străluciri,
O lacrimă-mi fuge spre singurătate.

Iubiri părăsite, uitate-n poteci,
Scăldate-n lacrima altor iubiri,
Le văd îngropate în privirile reci
Trecând cu gândirea prin alte amintiri.

Uitând pentr-o clipă întregul trecut
Doar focul îl las stăpân peste toate,
Și-ascult cum printr-un rece sărut,
Mă cheamă un glas din pustietate.

Și-un vis jucăuș prin somn trecător
Ar vrea să-mi zâmbească prin raze subțiri,
Dar nu pot să-l văd, căci trec gânditor
Privind îngropatele vechi străluciri.

Și-o ploaie să cadă în valuri cuminte,
Aș vrea să mă ducă înnotând în păcate,
Căci abia acum aducându-mi aminte,
O lacrimă-mi fuge spre singurătate.

O lacrimă-mi fuge spre singurătate
Privind îngropatele vechi străluciri,
Mă cheamă un glas din pustietate
Trecând cu gândirea prin alte amintiri.