"Frunzuliță măr tomnatic
Sunt poietul subacvatic
Cu-ndrăznelă de scafandru
Cercetez coralii, tandru

Și-alintând peștii vioi
Mă gândesc mereu la voi…
Ce meleaguri minunate!
Le-oi picta în vorbe, toate!

Și mai văd în adâncimi
Misterioasele lumini
Cred, acolo ard, precis,
Stelele din paradis!"

Foaie-amară de pelin
Stai mai bine-n submarin!
Prea te-ai dus la adâncime
Căutând culori sublime

Ai grijă să nu-ți absoarbă
Ochii tăi făptura oarbă
Cu luminile adorate
Mreje-n fălcile dințate

Că presiune strângi chintale
Pentru niște vorbe goale!
Trage aer mărunțel
Hai spre soare, cătinel

Sepiile de-apar, himeric,
Din cerneala de-ntuneric,
Nu te zbate, și nu plânge
Să nu faci azot în sânge.

Bateria-ți sigur moare
Dac-asculți în difuzoare.
Cântă-ți ție, rar, din frunză
De te arde rău pe buză...

Te-așteptă la suprafață
Împrejur cu valuri line
Și nisipuri albe, fine
Insulele cu verdeață.


[Poietul Gării de Vest,
Visuri de la capătul liniilor,
19 Feb 2023]