poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-06-09 | |
Ce vrei cu mine, Vară? Vrei iarăși să-mi faci curte?
Abia m-obișnuisem că Toamna mi-e destin. Muream timid în frunze și înviam în fructe, Descopeream ce dulce e gustul de pelin Și-apoi vii tu cu soare și marea ta albastră, Crezând că ești ispita la care mă înmoi, Dar nu mai cred în vise și-n vorbe ca "a noastră“, "O viață împreună" sau ternul "amândoi". Îți amintești probabil cum mă rugam de tine Doar în genunchi, ca robul, lipsea ca să-ți mai cad: "Rămâi, să mă mai bucur de zilele senine, Căci Toamna mă dă Iernii și Iarna este iad! De-aștept să mă salveze iar, fie-ta, Primăvara Vor trece peste mine ani mulți, un milion! În joaca ei cu norii mai uită domnișoara Și risc s-ajung poveste, iar viața mea, un zvon!" Aud că pe planetă sunt locuri speciale În care, zice lumea, te-ai stabilit pe veci, Dar eu, cu greu fac față la ifosele tale, Să nu mai vii, mai bine, când știi că iarăși pleci!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate