poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Jamais vu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-02-01 | |
Un gânditor etern ascultă un acordeon
De-acea statuie se impletește un roșu trandafir Și adânc în suflet se simte un pion Parcă e subjugat cuceritor de-un fir cărămiziu seducător. Marionetă e sau nu ? Doar inspirația ști va-n veci, E artistul fără har sau cu, Doar ști-vor flori de ceară pe poteci. Și toamna rănilor deschise Provoacă agonie junelui artist, Iar zâmbete pustii sting si dulcele melancolii, Vioare sfâșiate, în care crudele visări găsit-au satiricul sfârșit. Tu, creator plecat-ai in păduri de neguri Căci vrut-ai să trăiești profund, Te-ai scufundat în zeama vieții pure Și vreai să te tot lepezi de tot ce viața nu a însemnat. Te chinui să-ți auzi propria voce Ce fulgeră cu glonte de nisip și apoi dispare risipind tot ce era în cale și vocea-ți și a ta onoare Risipind, e -un chin, cel mai atroce,prea feroce Tu,să descoperi că deloc nu ai trait cum ți s-a năzărit. Se înalță spinii unei roze, Statuia – trup acu rănit, căci pe neprins de veste te-au răstignit ? Și ești străpuns intens artiste Căci dorul chin e, încă nu te-ai dumirit ? Știi doar că poți culege firul de mătase Dacă crisalida-i înmuiată si ucisă, Lumina nu străluce în lumină, Ci doar străpunsă, unsă pe plase de întuneric țesută. Dar tu, statuie prinde viață, Primește-n porii tăi văzduhul, unge-ți duhul Și nu-ți fie teamă de a ta neputință, Nimic nu te va ocroti, doar suflul creației. O carapace e viața, o carapace e în tine și a ta ființă e sclavul carapacei universului Căci viața-i doar prin sacrificiu,căci viața-i doar prin suferință, De parcă dat îți e să perinzi prin câmp de mine Salvarea ta e doar un viciu : creează artiste ! Un viciu, o minune Și oricum i-ai spune și oricum vei defini Tot lumina-va torța din granit Condeiul tău pribeag și rătăcit. A scrie e-o binecuvântare Căci doar cuvântul va metamorfoza Stâna de piatră de vânzare în lumea mare Și suflu îi va reda, la viață o va reînvia, omenirea va salvă... Artiste nu-ntrerupe firul De-aci se tot trag ghemotoace fine, Toarce,toarce-n pace firul Creației ce nu mai tace
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate