poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Jamais vu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-22 | |
Pe sterilele câmpii,
Au stat cețuri fumurii, Dese, și au înmuiat Tot ce toamna a uscat. Și-mi lăsă tristeți și dor, Nopți de tuș ca lung covor... Strajă, pe un dâmb uscat, Un hârciog întârziat, Cerceta valul de nori, Nestatornici, cu vâltori Iscate de-un vânt turbat, Și dădu năvală-n strat. Dinspre codru freamăt lung... Nostalgii parcă-l străpung. Stânjenit că-i dezgolit Și de frunză părăsit, De trilul armonios, Își lăsă poala în jos... Stoc de frunze-s pe pământ! Le purtase-n brațe, Vânt, Apoi tainic le-a depus, Înspre vest, înspre apus, Și în văile pustii, Prin ponoare și prin vii. Cerul, c-un cearceaf pătat, Șterse ochiu-n lăcrimat. Suspina de mohorât, De singur, i s-a urât... Și deodată, un șuvoi, Prins de dor, la fel ca noi; Îi udă obrajii reci, Toamnă, poate mi-l înneci!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate