N-am cum să știu
dacă îmi omori răbdarea
cu sânii împungând norocul.

Trezite impulsuri vorbitoare
m-aruncă pe jar.

Trandafiri cu ghimpi în inimă
prin zâmbetul ademenitor
îmi destramă somnul sălbatic.

Vântuire de aripi
apele au mirosuri de sare,
clapele apăsate
și sunetul...

Mă cer trairilor înalte
de crin îndrăgostit.

Cupe adun cui va bea vinul.
Cucuta din clipe,
răscolește veninul din fiere
și uitând de durere,

frăgezește patima care macină
trupul.