poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5259 .



Palinodie
poezie [ ]
din revista Gândirea, XVII, nr. 1, ianuarie 1938

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Vintila_Horia ]

2010-06-27  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



"Călărim năuci spre zări necunoscute și păstrăm în cute adânci dorul întoarcerii."

I

Răsună clar amurgul prin fluere de jad,
Însângerând pe dealuri ca un păun rănit
Și cad perechi de umbre din turlele de brad,
Împreunând tăcerea cu noaptea ca'ntr'un schit.

Coboară întunerec cărările din pomi
Și trupuri necurate se saltă din nimic:
Fecioare blestemate, heliofobi și gnomi
Cu brațele răsucite și zâmbetul pitic.

II

Cresc iele dintre sălcii și joacă peste ape
Cu pasul fără zgomot trezind tăceri din prund
Și izbutind năvalnic cu brațele să sape
În întunerec falduri și gesturi fără fund.

Le vezi, frumoasă muză, cum tremură în ceață
Și bufnița cum roade lumina'n ochii ei
Vor dănțui nebune, cuprinse de viață
Ca într'un ritm al nopții necunoscut și greu.

III

Vor clocoti adâncuri în demonul din noi
Și vom privi pe geamul învăluit în vis,
Ne vom trezi besmetici sub stele de noroi,
Cu ochii către dorul în suflete închis

Mă voi desprinde 'n taină din harul omenesc
Și voi pătrunde 'n noapte călare pe-un harac;
Cu palme 'nsângerate voi încerca să cresc
Nemuritor și singur în trupul unui drac.

IV

Sunt eu nebunul negru cu coarnele 'ndoite,
Cu părul creț pe frunte în iedere șirete?
Ard ochii, frige părul crescut între copite
Și mă încurc în coada plesnită de perete.

Aud un om în mine cum plânge să-i deschid.
Și luna asta albă mă doare ca o cruce...
E frig și besnă aspră ca'ntr'un mormânt lichid!...
Și noaptea, ca o lene, așa de 'ncet se duce!...

Aștept în scorburi ude misterul dimineții,
Pândesc, ascuns de vrajă, comorile luminii,
Și mă adun cuminte în faldurile ceții,
Să mângâi aurora când își înalță crinii.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!