Spuneam mereu ca viata-i dura
Ca pietre se rostogolesc spre noi,
Ca zile bune nu-s, ci doar furtuna
Dar nu stiam cu-adevarat,... cum e sa mori.

Spunem mereu ca nu mai putem duce
Ca licuricii-n noapte nu mai ard,
Ne tot vaitam de neaprinse astre
Dar nu stiam ce-nseamna ca sa cazi.

Ne-am tot vaitat de una si de alta
De ploi cazute prea razlet,
De umbre care nu au forma
Si de nimicuri fara de-nteles.

Ne-am tot vaitat ca trista-i viata
Ce o traisem pina atunci,
Ca doar desert e-n calea noastra
Si doar nisipuri strinse-n stinci.

Ne-am tot vaitat fara repaus
Gindind ca totul este greu,
Dar nu stiam ca-n calea noastra
Veni-va ziua cind vom fi,... doar Eu.

Atunci am inteles cu groaza,
Ce-nseamna sa inveti sa mori,
Sa te cutremuri si cu teama
Sa spui, eu nu mai pot,... eu mor

Tu nu aici,... iar eu departe
Paduri de ginduri si suspin,
Tu nu aici,... iar eu departe
Ape de tulbur lacrimi chin.

Asta am fost in aste zile
Ratacitori in suflete ce dor,
Pe rana despartiri noastre
Din nou acum se afla flori.

Astazi este o zi aleasa
Iubirea noastra s-a intors la noi,
Acum putem sa spunem iar, ACASA
Acum din nou se-mparte tot la doi.