nod
violacee nervuri peste norii desfăcuți de floare
venele-'ntinse în coarde de harpă
și-n cele din urmă (vărsând)
pe pântecul ei cald pumnul murdar de tutun si pământ
strâns ca un prunc, rădăcină înfiptă în ea
fecioara cu glas înecat privește/privea
ca și cum n-ar fi aflat ca atunci
atât de rotund
printre cuvinte noroiul strivit și hainele rupte
(vărsând spasmodic) pe grund
pumnul ce-o ținea strâns
trupul ei frânt
și inima
zburătoare udând cu sânge țărâna

de-acum ești un om laolaltă
auzea umbra ce-o împingea în noroi zicând
pe când căuta cerul ce se crăpa
în noapte
mâna ei rece sfărmând
frunzele peste sânul de lapte
ca o păpușă cu sfori interioare
rupte
într-un decor de carton

de-acum ești om
și scuipa