Atât de trecător
Atât de suav
Atât de puțin
Te sperii din plin

Se apropie-ncet
Sfârșitul simbolic
Se-ndrumă în șoaptă
Și viața e coaptă

Prevezi din depărtare
O clipă ce moare
Alături de tine
Stau două suspine

E greu dar e sigur
Cum niciodată nu aflii
Mai mult dintr-odată
De propria-ți soartă

Coloane de aripi
Îți uscă speranța
Ce grabnic te mângâie
Trecătoare e viața

Capcana te strânge
Strânsoarea te frânge
Cu gândul ce atârnă
Ce vântul ți-l umblă

E liniște iară
Aproape e vremea
Colindului ultim
Ce trezește uitarea

Ca mine ca tine
Ca fiece umbră
Ne cheamă pe rânduri
Prezența din neanturi

Cărarea e plină
Urcușul e greu
Nu-i nimeni de vină
Că uităm mereu

Deșartă-i speranța
Ce chinuie încetul
Ce crede aiurea
În tot alfabetul

Aleargă într-o scăpare
Cum nimeni nu are
Cum nimeni nu vede
Porunca cum șade.