De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângă subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe după noi
Răsăriți ca după ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agățat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca să facă trei mătănii
Și să-mpuște trei dihănii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și să facă loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.