Preludiu.
Ca o cometă fără coadă
Ai apărut atunci pe firmament
Te stiu si țâncii de pe stradă
Că esti o mare uriașe de talent.

Mai ai și-o muza tupeista
E șefa muzelor mai mici
Iubeste-o că-i mare artistă
Are-n decor și zane cu pitici.

Ai farmec mare, demnitate
Suplete in arcuș, surdina,
Cu ele ai ajuns departe
Þi se ridica azi orice cortina.

Vocea și arcusul tau...
Sunt daruri de la Dumnezeu
Te-adora fanii si tot neamul
Că esti artistul Nelu Ploieșteanu.

Când ne canți și-o ciocarlie
E liniște celesta-n sala
Cine-ti asculta aceasta melodie
Nu o s-o uite ...pe vecie.

Cand ne canti si-un Porumbescu
Tu scoți ușa din țațani
Atuncea iti vibreaza omenescu'
Si faci din oameni rai, oameni mai buni.

De-o dai pe inima albastra
Elimini orisice scandal
Te simte floarea din fereastra
E-o veselie de bazar sentimental.

De cânți o melodie de pahar
In Colentina, Rahova sau Ferentari
E liniste perfecta intre cutitari
Astia te umple fara voie de dolari.

Te-asteapta si Tony Sprânceană
Cu ochii lui aprinși de foc
De poți sa-i dai pic de noroc
Dă-i chiar puțina șmecherie
Și el te-ngroapa-n bani pentru vecie.
Epilog.
Te place națiunea, mai sa fie
Cântecul tău e harul dat de D-zeu
Te plac și eu, e bine sa se știe
Și-ți scriu de-acum, catrene pe vecie.