Miresmele de pâine dimineața
Ne scoală odată cu roua transpirației
Brutarilor, cireșele pe platouri
Și sucul de portocale ne îmbie,
Ca setea stoarsă să ne fie.

Cobori din bunăstare în vale,
suflete, pe valea de apă
Ori prea plină, ori prea secată,
În Þara de Jos,
Cobori în vale, suflete, acolo sunt oameni
Care plâng și bocesc, care urlă și urăsc.

Cobori în vale, dezgheață-ți sufletul
În focul durerii oamenilor, să înțelegi
Că țara sunt oamenii, viețuitoarele,
Pădurile, insectele, aerul, focul și apa ?...
Cobori în vale, suflete, ca să urci pe
Treptele Speranței! Acolo-i durerea
Aproapelui, acolo-i nevoie de
dragoste creștină !
Cobori, suflete, nevoiește-te în Downtown ...
Acolo unde-i aproapele...
să urci alte trepte...celelalte trepte...
ale mântuirii...