Trăiesc în fiecare zi
Cu moartea la un pas de mine
Îmi suflă-n ceafă clipă de clipă
Și-i simt mirosul de lut
Scurgându-se la mine-n sân
Ca o lacrimă de gheață
Pășesc asemeni unui orb
Pe o sfoară atârnată
Deasupra unei prăpăstii
Și păstrez fiecare zi
Ca pe-o promisiune amânată
O agonie a vieții...
Sunt un surd invitat
La un concert de Mozart
Care simte viorile
Cum ii curg prin sângele său
Ca niște râuri de lavă
Și ies apoi prin urechi
Jeturi de cenușă
Tot ce vreau e să pricep, de ce
ÃŽnainte de-a aluneca