Poate simti cum canta razele de soare,
la iesirea din orizont,
poate te lasi uneori mangaiat
de farmecul unei roze in parc,
sau cascadele din ganduri
te poticnesc in materie?
Poate e mai usor sa vezi luna
sclipind in amurg
dar inca nu stii de magia
renuntarii la vise.
Poate te bucuri de nori,
ca umbre din ceata stelelor
si iti lasi amintirile
pe masa tacerii...
Atins de dor te strecori,
in camera din dosul patimilor
sa-ti culci trupul
nascut spre tainic amor.
crezi ca iubesti?
nu...simti doar fiorul
si viata-i trup de vraja,
misterioasa oaza de cantec si
speranta!
Ti s-au impotmolit gandurile in emotii rosii
repezi izvoare iti curg prin sange,
inima doare a tihna,
viata-i dor si lumina!