poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1495 .



Magister Ludi
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Abraxas ]

2005-02-12  |     | 



Magister Ludi

Dedicată lui Hermann Hesse,


Stau îngenuncheat la poalele cetății Castalia, vrăjit asemenea unui magister ludi
De minunățiile dezvelite de natura însuflețită de suflul divin al Abraxasului cosmic,
Mi-am găsit adăpost lângă coama înfricoșătorului copac al cunoștinței binelui și răului
Dar sunt cuprins de fericire, de acel magic râsu-plânsu, devenit eu însumi o Axis Mundi
Și cum ar putea fi altfel, odată ce-am cunoscut-o pe Ea, divina Evă, maica tuturor Lucrurilor, matcă primordială a tuturor esențelor, Spirit din Spiritul lui Dumnezeu.
Am înțeles astfel calea de mijloc a marelui Buddha, durerea și bucuria, suferința și
Fericirea, au aceeași rădăcină, pornesc amândouă îngemănate întru același arbore
Copacul Bo al iluminării, ele își trag seva din același sol adânc al nemuririi noastre
Narcis și Gură-de-Aur sunt prietenii mei cei mai apropiați, mereu nedespărțiți
Etern neliniștiți, dar oriunde ar locui în miriadele de lumi ale universului
Ei nu pot fi aflați decât împreună, asemenea lui Shiva și a consoartei sale Shakti.
Într-un sfârșit, pășesc temător și profund emoționat în Castalia spirituală
Având drept ghid spiritual pe Demianul acela încântător și suprauman
Fermecător, orbitor, însuflețit de lumina divinității logodite cu umanitatea
Ridicând amândoi privirea spre Cer, mulțumim cu glas sfios universului magnific
Ce străjuiește deasupra capetelor noastre, apoi culcăm privirea în pământ
Aducând un ultim omagiu țărânii, maica noastră Geea, și încununați de maica
Primordială cu aura de sfinți pământeni, aureolați de cunoașterea nemuritoare
Dăruită de Tatăl ceresc, suntem acum cu-adevărați maeștri ai jocului cu mărgele de sticlă.





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!