În lipsa oricaror ocupații
normale
copilul din mine s-a decis
să vorbească.

Târziu cum e, vorbește
mereu,
dar nimeni nu îi ințelege
vorbele...

Vântul se joacă mereu
în păr
și soarele încălzește inima
și mărul.

Cuvintele zboară de le mine
la tine
fără direcție și sens
aparent.

Neînțelegerea asta
apăsătoare
mă face să uit
tot...

Cuvintele mele sunt
de azi
tăcere rea și amăruie
și neagră.

Copilul din mine moare
astăzi,
odată cu sfârșitul
versului...