poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2057 .



Interzis coincidentelor
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [daniela ]

2009-04-29  |     | 



Singurătatea bătrânilor, binemeritata singurătate, e începutul blând al unei morți.
Ca o pasăre gata de zbor, inerția își deschide către ei coastele primitoare și le ascultă inima.
Echilibrul între o mamă și fiul ei, după 70 de ani de lumină transformată în întuneric, nu mai stă decât în fericirea din trup, secând cu fiecare fir de țarână în care nu se mai recunoaște.
Imaginea răsturnată a Cântării Cântărilor, brațele amputate ale unei istorii acum pline de cicatrice și riduri, maternitatea, devenită o sursă de zgomot, impersonal și nerevelator, se adună strident în urechile tuturor.
O durere acută întreține în memorie spaima de moarte și te întrebi a cui memorie, nu a cui moarte și întreaga realitate devine abur, fantomă într-un trecut hrănit cu propria carne.
Nu e greu să citești pe chipul bătrânilor ratarea.
Se fac ghem împrejurul ei și cu o privire umedă, inocentă și grotească, vor să devină reali, să scape de conștiința vegetativă a iminentei părăsiri, vor să își spună că acum lucrurile sunt frumoase și numai pentru ei vii, că moartea nu e decât o boală, o falsificare, un accident, un experiment eșuat al Creatorului.
Un bătrân adulmecat de ratare, va avea mereu o experiență mai adevărată și mai senzațională decât a ta. Durerile lui sunt povești de succes, numai infernul tău colonizează totul.
Uzați în toate felurile, consumate instrumente de precizie, suferind acum mutații inexplicabile, ajung în marele tonomat al sorții, să fie o fisă. Hitul Morții, Golgota uitării.
Consolați am aștepta, poate, cântecul de lebădă, dar acesta ne fură, în loc să ne vindece.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!