Trei prieteni trec dintr-o lume-n altă lume
Unul zâmbește cu dinți mari și albi
Una cu un pulovăr galben strâns pe cap
Unul care nu vrea să atingă noroiul

Aia cu pulovărul spune:
- Voi ce faceți cel mai mult în viață?
- Eu dorm, zice zâmbărețul
- Asta nu se pune, spune ea
- Se pune gânditu'? întreabă ăla care își spală mâinile încontinuu cu șervețele parfumate
- Da. Dar cel mai mult vorbim, zice ea Orice facem, ba că hoinarim, ba că demonstrăm, ba că bem, ba că lucrăm, vorbim, vorbim și iar vorbim.
-Eu nu, zice ăla fără de noroi.

La un moment dat se opresc să vadă ochii lor doi fluturi,
Unul alb
Unul galben
cum se flutură unul pe altul.
Se opresc și se miră.
Văd rădăcini de copaci rupți de scoarță
O mlaștină înconjurată de nu-mă-uita
Femei și barbari goi pe nisip german și o mașină de înghețată.
Aia mică a adus poze în care oamenii din hotelul de vis-a-vis fac lucruri banale.

Merg ei ce merg și se întâmplă o minune
Fata Morgana,
Nisip ce picură ca apa
în valuri falnice și visătoare
Munți fini de alb și galben
ca fluturii
sub cer cu nori de Franța și un scorpion.
Prietenii vorbesc înflăcărat:
- Hai să alunecăm acum', e valea lungă și abruptă, zice ea
- Dacă o piatră e pe vale, 'ți rupe capul, zice zâmbărețul.
- Eu nu vream să m-amestec, zice ălălalt. Ea e nervoasă iar lui i se citește pe față
Vina,
Disperarea.
Se-nvântesc în cuvinte.
- Hai amândoi, zice zâmbetul.
Și-alunecă toți trei într-un portal: Deodată au toți 17 ani și râd
și râd și râd și râd și râd și râd
Și mor de râs și aia mică zice
că e frumos aicea afară.
-Să stăm tot timpu-aici pe dealuri
pe munți, cu soare și cu Luna,
cu fluturi și cu Stele,
cu căprioare, numai noi.
Să ne iubim rânjind la lume,
Să ne ferim de ochii răi
Să ne uităm direct în soare,
Să dăm cu pietre în părinți și în dușmani.

Ăilalți doi așa-n euforie, urcă pe dealuri și alunecă în vai,
Rânjesc ca două vulpi, caută pietricele
și le dau apă viselor.

Trei inimi ce călătoresc în timp, în spațiu și gând,
Promit că vara asta n-o să se ter'ne Niciodată.

Normal că au întârziat
Și au ajuns în civilizație puțin cam târziu
- We missed the bus.
De asta supărat, i-a dus acasă alt prieten, Björn.

Ne cerem scuze.