hei, tu, degeaba ți-ai luat poeziile
teneșii albi și țâțele lăsate
degeaba ai dat foc lumii
și îți plimbi sufletul în lesă în fiecare dimineață la ora opt
degeaba îți lungești linia norocului cu bisturiul
perioada de înjumătățire a dragostei poate rula la nesfârșit
fractală serie infinită
amestecând migrația sufletelor și reîntoarcerea aceluiași
sfinții la conservă cu cei făcuți din carne de om
în cea mai frumoasă filozofie
hei
vino din nou aici
poezia e pe radio
sau radio-ul e pe poezie
nu conteaza
e o ocazie unică
de a ne ucide din nou
și lumea ar auzi pentru prima oară gâfâielile noastre înainte de a ne da obștescul sfârșit